Ienachita Vacarescu - Poezii








Ienachita Vacarescu s-a nascut in jurul anului 1740.Apartinand marii boierimi, a ocupat dregatorii inalte, ca aceea de mare vistier si vornic. Intrand insa in conflict cu domnitorul Mavrogheni, e surghiunit, in 1787, la Nicopole si apoi la Rodos, unde sta pana in iarna lui 1789. Intors in tara sub domnia lui Moruzi, capata rangul de vistiernic si mare-ban.
Om de inalta cultura, cunoscand bine turca, italiana si franceza, Ienachita Vacarescu are, in afara de ocuparile poetice, si preocupari istorice si filologice. De la el ne-a ramas o ,,Istorie a prea puternicilor imparati otomani'' si o gramatica, publicata sub titlul ,,Observari sau bagari de seama asupra regulilor si oranduielilor gramaticei romanesti'', tiparita in 1787.
A murit in pragul implinirii a saizeci de ani, pe la 1800.


Invocare

Muza, putere da, ma rog, la graiurile mele,
Zi-mi cum s-incep? 'n ce fel s-arat gandirea mea prin ele.




Intr-o gradina

Intr-o gradina,
Lang-o tulpina,
Zarii o floare, ca o lumina;
S-o tai, se strica,
S-o las, mi-e frica,
Ca vine altul si mi-o radica.





Spune, inimioara, spune

Spune, inimioara, spune
Ce durere te rapune?
Arata ce te munceste?
Ce boala te chinuieste?

Fa-o cunoscuta mie,
Ca sa-ti caut dohtorie.
Te rog, fa-ma a pricepe
Boala din ce ti s-incepe?

Arata, spune, n-ascunde!
Da-mi un cuvant si-mi raspunde :
Spune, inimioara, spune
Ce durere te rapune?




Gramatica

Gramatica e mestesug ce-arat-alcatuire,
Si toti printr-insa pot afla verce povatuire
S-a scrie inca intr-ales cu reguli aratate,
Pa toti invata d-a le sti fara gresala toate
Si versuri inmestesugite arata d-a se face;
Siliti-va a o-nvata, sau faceti cum va place.




Testament literar

Urmasilor mei Vacaresti!
Las voua mostenire :
Cresterea limbei romanesti
S-a Patriei cinstire.




-->