Sonetul italian in evul mediu si renastere(4)

-->

CHIARO DAVANZATI

Chiaro Davanzati s-a nascut la Florenta in a doua jumatate a secolului al XIII-lea si a murit la sfarsitul anului 1303. A fost un poet italian care a fost considerat precursor al scolii Dolce stil nuovo. A scris sonete si cantonete dupa modelul poeziei provensale tarzii, in care a subliniat caracterul divin al iubirii, dar si poezii patriotice. Cantecele si sonetele lui Davanzati sunt legate de experientele de viata diferite ale poetului. A fost unul din cei mai prolifici autori italieni inainte de Dante.

Stralucitorul astru cand apare...

Stralucitorul astru cand apare...

In orice colt al beznei da lumina,

Puteri neintrecute raza-i are ;

Intaiul statator fiind, domina.

La fel madona-mi da inseninare

In omul care din adanc suspina

Si il intoarce-n bucurie mare :

Virtutii sale totul i se-nchina.

Madonele-o urmeaza ca-n altarul

Purtarilor alese, in pleiada :

Luminilor ea raspandeste darul ;

Iar pictorii voiesc mereu s-o vada

Spre-a-i scoate chipului frumos tiparul,

Ca sa-l dea lumii pilda si dovada.

Incipit : La splendiente luce, quando apare...

Sonetul italian in evul mediu si renastere(3)

BONAGIUNTA DA LUCCA

Bonagiunta Orbicciani (1230-1300) s-a nascut in Lucca si este cunoscut astazi pentru cele patruzeci de compozitii, incluzand sonete, canzonete si balade. Poeziile lui Orbicciani au fost scrise in Dolce Stil Novo, o miscare literara in secolul al 13-lea inspirate de poezia siciliana si toscana. Orbicciani apare in Dante, La Divina Commedia, in Cantul 24 din Purgatoriul, unde discuta poezia lui Dante cu autorul.

Cand omul e urcat de-a sortii roata...

Cand omul e urcat de-a sortii roata

Sa nu se bucure de inaltare,

Fiindc-atunci cand viata-i raze toata

Intoarce spitele spre-ntunecare.

Atat de mandre pajisti nu-s sa poata

Cu flori sa-ndemne vara spre crutare.

Natura-n veci o pilda-o sa ne scoata:

Cu cat te urci, cu-atata cazi mai tare.

Nu-i bine de acela ce asculta

In veselii speranta, maretia :

E-un chin cand bucuria sta sa moara;

Ci umilinta-i trebuie mai multa :

Vrea fericire - lepede mandria,

Caci orice deal si urca si coboara.

Incipid : Qual omo e su la rota per ventura...

Sonetul italian in evul mediu si renastere (2)

JACOPO DA LENTINI

Jacopo Da Lentini, cunoscut si sub numele de Giacomo Da Lentini sau Jacopo (il) Notaro (1210 - 1260), a fost un poet italian al secolului al 13-lea. El a fost poetul senior al Scolii siciliene si notar la curtea Sfantului Imparat Roman Frederick al II-lea. Giacomo este considerat a fi cel care a inventat sonetul.

Poezia sa a fost o adaptare la poezia italiana provinciala a trubadurilor. 

In poemele sale, notarul analizeaza dragostea ca experienta interioara, cu o mare acuitate psihologica.

Vreau sa-mi slujesc in suflet Dumnezeul...

Vreau sa-mi slujesc in suflet Dumnezeul,

Sa pot ajunge-n tine, Paradise,

Loc sfant al bucuriei, Empireul

De care-am auzit vorbindu-mi-se.

Dar nu fara Madona, fara zeul

Cu chipul clar, cositele deschise,

Caci altfel as simti mahnirii greul,

Rupt de-ale despartiri mari abise.

Dar - Doamne! - nu o spun cu intelesul

Ca soata-as vrea-o-ntru pacatuire

Acolo-n rai, ci gandul care tesu-l

E sa-i admir sagalnica privire,

Gingasul chip si portul ei, alesul :

M-as alina vazand-o-n fericire...

Incipit : Io m'aggio posto in core a Dio servire...

Un dor venit din inima-i iubirea...

Un dor venit din inima-i iubirea,

Dintr-o imbelsugare in placere,

Si nasterea i-o da intai privirea,

Iar inima-i da hrana si putere.

Apare uneori indragostirea

Si fara a vedea ce pieptul cere;

Amorul insa, care-aprinde firea,

Intotdeauna naste prin vedere.

Fiindca ochii, inimii i-arata

Si lucrul bun si lucrul rau, cum firii

I-a stat in voie a-l croi anume.

Iar inima primind, dintru o data

Dor isca pentru darur'le privirii :

Iubirea asta e regina-n lume.

Incipit : Amore e un deslo che ven dal core...

Sonetul italian in evul mediu si renastere (1)

PIER DELLE VIGNE

    ,,Pier della Vigna (c. 1190 - 1240) a fost un poet desăvârșit, care a facut parte din "Școala siciliana" a poeziei prin sonetele pe care le-a scris. Cu o educație aleasa și un mare talent retoric, Pier a avansat rapid in  serviciu public din Regatul Napoli și Sicilia, de la scrib și notar la judecător și purtător de cuvânt oficial pentru curtea imperială a lui Frederick al II-lea.In timp ce dovezi de corupție ridică unele îndoieli in privinta lui Pier, în general, se crede că el a fost într-adevăr acuzat pe nedrept de trădarea încrederii lui Frederick de colegi invidioși și dușmani politici. În acest fel, povestea lui Pier a fost amintita de Boethius, in ,,Consolation of Philosophy'', o carte bine cunoscuta în Evul Mediu (și un favorit al lui Dante), in care a povestit despre căderea de la putere a unui alt individ talentat acuzat pe nedrept de trădare a împăratului lui. Pier a fost închis și a orbit. Imposibil să accepte această soartă mizerabilă, Pier si-a luat brutal viața, sărind de la o fereastră înaltă, tocmai cand împăratul trecea mai jos, pe stradă.''

Cum nu-i putinta a vedea iubirea...

Cum nu-i putinta a vedea iubirea,

Nici simtul pipairii s-o cunoasca,

Sunt unii ce, smintiti, scornit-au stirea

Ca nu-i nimic iubirea omeneasca.

Dar dupa ce le-a fost cuprins simtirea

Si-a inceput pe suflet sa domneasca,

Ii urca dintr-o data pretuirea,

Mai mult decat ar fi sa o priveasca.

Printr-o virtute care nu se vede,

Magnetul, din adanc atragatorul,

Supune fierul cu putere multa.

E faptul care ma indeamna-a crede

Cum ca exista, negresit, Amorul,

Si ca o lume inca il asculta.

Incipit : Pero ch'amore no se po vedire...