Mari scriitori ai lumii - Anecdote, maxime, cugetari, aforisme (2)

Nicolas Boileau l-a intrebat pe Chapelle ce crede despre scrierile sale si a primit urmatorul raspuns:
- Esti un bou, care isi ara bine brazda!

Prostia a fost totdeauna reper de sarje umoristice, asa precum a zis si Boileau:
,,Un prost gaseste totdeauna un prost mai mare, ca sa il admire.''

Boisrobert ironiza incetineala cu care se redacta dictionarul limbii franceze:
- Se lucreaza cam demult la litera ,,f'' si as fi extrem de fericit daca as trai pana la litera ,,g''.

Borges avea idei sui generis, cum ar fi urmatoarea:
,,Oglinzile si impreunarea omeneasca sunt abominabile, fiindca sporesc numarul oamenilor.''

Roland Topor nu-l putea suferi pe ,,pontiful suprarealismului'', Andre Breton, despre care spunea:
- Daca Breton ar fi ajuns la putere, gulagurile lui Stalin ni s-ar fi parut niste colonii de vacanta!

Dupa ce a avut o tinerete agitata, fiind cautator de aur in Far West, pastor, vanzator de ziare, insotitor de trenuri etc. Edgar Rice Barraugs a rasfoit din intamplare o revista de aventuri.
,,Daca oamenii sunt platiti pentru a scrie asemenea absurditati, de ce sa nu fac si eu acelasi lucru?'' si-a zis el.
Si, incepand din anul 1912, el a scris 27 de romane avandu-l ca personaj principal pe Tarzan, romane editate in peste 90 de milioane de exemplare, in 58 de limbi, iar Tarzan a fost eroul a 42 de filme vizionate de sase miliarde de spectatori si a 61 de seriale de televiziune.

O actrita l-a intrebat pe Byron:
- As vrea ca publicul sa recepteze in cele mai optime conditii versurile dumneavoastra. Cum sa le recit?
- Cu voce tare! i-a replicat poetul.

Amator de aventuri galante, Byron nu uita sa adreseze urmatorul catren:

Iubitei

Cand te privesc in fata, scumpa mea,
Afirm si eu nastrusnica idee,
Ca-i mai usor sa mori pentr-o femeie,
Decat, o Doamne, sa traiesti cu ea...









Camoes trecea intr-o zi pe una din strazile Lisabonei, pe dinaintea unui magazin de portelanuri. Auzind cum vanzatorul din magazin canta un cantec pe unele strofe ale sale schimonosindu-le, el intra furios in pravalie si, dupa de sparse cateva portelanuri, ii spuse acestuia:
- Amice, imi schimonosesti opera; eu iti sparg marfa. E legea talionului.

Pe cand avea 74 de ani, Canetti isi avertiza, malitios, contemporanii:
- Lasa in urma ta cateva enigme; altmiteri vei muri de tot.

Truman Capote, aflat la un dineu oficial, il avea vecin de masa pe scriitorul - cowboy Willy James, de la care nu reusea sa scoata un cuvant. Intr-un sfarsit, cowboy-ul literat zise:
- Va rog sa scuzati ignoranta mea...
- O, dar va rog - se grabi Capote sa-l intrerupa malitios - din moment ce dumneavoastra va impacati cu ea, eu nu vad nici un convenient.

Truman Capote despre chemarea sa literara:
,,Am stiut toata viata ca puteam sa iau un pumn de cuvinte si sa le arunc in aer, iar ele aveau sa cada exact asa cum trebuie.
Sunt un Paganini semantic.''

Vorbind despre putere, Cato a afirmat:
- Noi, barbatii, domnim peste intreaga lume. Pe noi, insa, ne conduc femeile.

Un tanar medic ii declara lui Cehov:
- M-am lasat de medicina pentru a ma face scriitor. Cred ca in felul acesta am sa aduc mai mare folos oamenilor.
- Pai, le-ati adus destul renuntand la practicarea medicinei...

Majoritatea femeilor prefera barbati mediocri, dar virili. Asa i s-a intamplat si delicatului A.P.Cehov, a carui sotie, Lika Mizinova, l-a parasit pentru un scriitor submediocru cu un nume oarecare - Potapenko.

Philipe Chesterfield il sfatuia, intr-o scrisoare, pe fiul sau:
,,Respira totdeauna pe nas. In felul acesta vei avea gura ferecata.''

- Stii ce e un pesimist? a fost intrebat Paul Claudet.
- Cred ca da: un optimist care a trecut prin viata.

Jean Cocteau avea un prieten, care era foarte avar, chiar si cu sotia sa, careia, ca sa nu-i dea bani, ii spunea mereu ca banii au microbi. La randul ei, sotia, mai vicleana decat sotul ei, ii raspundea:
- Nu avea grija, banii dispar atat de iute din mainile mele, incat nu au cum sa ma contamineze.

Un amic i-a dedicat lui Cocteau o carte, iar sarcasticul dramaturg i-a trimis urmatoarea scrisoare de multumire:
,,Draga amice,
Citind cartea ta am adormit. Dormind, am visat ca citesc cartea ta. Atunci m-a cuprins o plictiseala asa de mare incat m-am trezit.''

Fiind intrebat care este parerea sa despre infern si paradis, Jean Cocteau s-a gandit un moment, apoi a spus razand:
- Nu pot sa va raspund, deoarece am prieteni si acolo si dincolo.

Patronul unui mic hotel american lipise pe peretii fiecarei camere cate un afis: ,,Nu fumati! Amintiti-va de groaznicul incendiu de la magazinul John Hill!''
Poposit la acel hotel, Cocteau a adaugat:
- ,,Nu scuipati! Amintiti-va de revarsarile fluviului Mississipi!''

O insemnare de album scrisa de Jean Cocteau:
,,Italienilor si germanilor le place sa asculte muzica. Francezii n-au nimic impotriva.''

Inaintand in varsta, Corneille se plangea unor prieteni de regresul inspiratiei sale:
- Am pierdut poezia odata cu dintii.

Intrebat cum se simte la varsta senectutii, Pierre Corneille a raspuns sec:
- Satul de glorie si flamand de bani.

Cunoscut pentru farsele sale, Noel Coward a trimis, odata, doua note identice pe adresele a douazeci de persoane proeminente din Londra, pe care nici nu le cunostea personal, note ce aveau urmatorul continut: ,,S-a descoperit totul. Fugi cat se mai poate.''
A doua zi, toti douazeci au parasit brusc orasul.

Crebillon se duse la Ludovic al XV-lea. Regele il primi cu multa bunatate, dojenindu-l:
- Esti batran si tot mai umbli pe drumuri.. Mi se pare ca ai peste 80 de ani.
- Nu, Sire, aceasta varsta o are actul meu de nastere.